In vederea evitarii efectelor negative majoritatea celor participantilor sunt de acord ca sunt necesare masuri si nu este suficienta continuarea afacerii in conditiile obisnuite. Intrebarile pot fi incadrate in doua seturi, raspunsurile de la doi la cinci constituie setul pasilor reactive, defensive. Aici este vorba de activitati traditionale, de reducerea costurilor, care abordeaza efectele aparute din perspectiva rationalizarii costurilor in fond. Al doilea set de intrebari este setul posibilitatilor proactive, ofensive. Aici am obtinut raspunsuri care prin cresterea vanzarilor, acapararea de noi domenii si piete, prin cresterea eficientei sau prin strategii noi vad solutia in cautarea de cai noi adaptate modificarilor, nu conservarea practicilor vechi.
            

    

Este evident ca reducerea costurilor si cresterea eficientei organizatorice se bucura de prioritate indubitabila in sfera intreprinderilor. Exista insa, pareri diferite in modul de realizare a acestora. Diferitele posibilitati de gestionare a crizei au o distributie relativ normala in celelalte privinte. Atata timp cat timp amanarea investitiilor este marcanta, mai puternica, se pare ca cei chestionatii apeleaza cu precautie la metoda reducerii de personal. Aproape un sfert dintre participanti, au declarat ca nu vor apela la concedieri, preferand inghetarea salariilor.  Atata timp cat in cazul concedierilor domina categoriile nespecifice sau mai putin specifice, la amanarea investitiilor si la inghetarea salariilor se mentioneaza mai des valorile mai puternice.

Procentul de majorare salariala pentru 2009


Dupa cum am mentionat mai sus, angajatorii prefera inghetarea salariilor fata de concedieri, procentul fiind in jur de 15%.
La intrebarea aceasta putem obtine informatii mai nuantate din cuantumul majorarilor de salarii prevazute pentru anul 2009.



Tabelul de mai sus indica relevant raporturile descrise anterior. Cand este vorba despre cuantumul cresterilor salariale, elementul cel mai frecvent este cota 0%, respectiv inghetarea salariilor. In vederea sustinerii acestor raporturi am creat o noua variabila care ia in calcul media pe chestionati a tuturor categoriilor surprinsa in tabelul de mai jos:

 

S-a dovedit ca variabila noua indica semnificativ si mediu raportul fata de problema referitoare la masurile de inghetare.

In privinta raportului dintre numarul angajatilor si cresterile salariale putem spune ca firmele cu incasari mai mici prevad cresteri salariale mai reduse, in schimb ce firmele cu incasari mai mari prevad cresteri salariale semnificative. In anumite categorii raporturile generalizate referitoare la IMM-uri sunt confirmate de raportul dintre numarul de angajati si cresterile salariale.

Evaluand diferitele tipuri de entitati putem face urmatoarele constatari:
1. exista ocazional corelatii intre anumite categorii de angajati si diferitele indicatori de segment, insa nu exista corelatie in privinta tuturor categoriilor intre:
- sediu si cuantumul cresterilor salariale;
- actionariat si cuantumul cresterilor salariale;
- incasarile si cuantumul cresterilor salariale.

2 dar se poate evidentia corelatie intre:
- ramura industriala si cuantumul cresterilor salariale;
- numarul angajatilor si cuantumul cresterilor salariale.


Efectele crizei economice in Romania in urmatorii trei ani

Dupa ce la inceputul chestionarului am evaluat efectul crizei asupra entitatilor proprii ale celor chestionati, in acest set de intrebari am examinat efectele referitoare la Romania. In general se poate spune ca fiecare categorie a obtinut o valoare mare de mentionare, firmele pregatindu-se pentru aceste situatii cu probabilitate medie sau peste medie. Acest fapt este exemplificat de figura de mai jos. Potrivit celor chestionati cel mai probabil este cresterea inflatiei.




Dupa cum spuneam mai inainte, aproximativ 50% se asteapta la cresterea inflatiei in urmatorii 3 ani .
Respondentii considera mult mai probabila incetinirea cresterii PIB-ului, aproximativ 75 % se asteapta in mare masura sau in foarte mare masura la acest efect.

Modificari in domeniul resurselor umane estimate in 2009




Figura de mai sus  evidentiaza foarte exact ca majoritatea firmelor care au completat chestionarul nu prevad modificari in HR. In cazul fiecarei intrebari a fost mai mare numarul celor chestionati care nu se pregatesc sa adopte masuri in domeniul in cauza. Fata de raspunsurile anterioare surprinzator este faptul ca cea mai mare valoare este atinsa de reevaluarea sarcinilor de serviciu si managementul performantei (in jur de 60%) si nu de reducerea sau pastrarea aceluiasi numar de angajati. Este surprinzator pentru ca in urma discutiilor avute cu anumiti directori de HR, am ajuns la concluzia ca acestia nu vor face angajari semnificative anul acesta dar nici nu vor pune mare accent pe reevaluarea sarcinilor de serviciu si managementul performantei, asa cum reiese din studiul nostru. Ceea ce inseamna ca intrebarea numarul opt nu este suficient de relevanta pentru acest studiu.

Corelatia dintre cele doua intrebari si raspunsuri este sustinuta de proba Khi-patrat la toate nivelele de semnificatie rationala si de asemenea indicele Cramer a indicat o relatie puternica. A rezultat un raport de evocare de peste 30% in  modificarea managementului si reorganizari-fuziuni. Reorganizarile si fuziunile sunt mediu corelate cu concedierile, astfel este probabil ca acolo unde va fi nevoie de reorganizare, partial, va fi nevoie si de concedieri.

Alte propuneri si observatii

In cazul ultimei intrebari cei chestionati au posibilitatea sa faca propuneri si observatii care nu figureaza in chestionar. O parte dintre acestea s-au referit la ameliorarea efectelor crizei. Cei chestionati si-au exprimat in repetate randuri necesitatea de transformare a sistemului de reglementare si subventionare, precum si promovarea reducerii impozitelor, economisirea, cresterea activitatii pe piata. De asemenea, a aparut ca propunere de solutionare limitarea birocratiei de stat si reducerea salariilor functionarilor publici, precum si sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii. Ne gandim sa repetam cercetarea la o data ulterioara pentru o evaluare corecta a modificarii atitudinilor, respectiv pentru ca datorita actualitatii evenimentelor actorii nu si-au modificat in fiecare caz planurile.